și m-am târât din când în când pe aripi
spre-un mâine ce-l credeam un început
azi fericită sunt cu mine însămi
și îmi ajung mai mult decât am vrut
contur exact nu-i dau decât lui astăzi
chiar dacă ieri putea să fie-un mâine
am învățat trăi și fără zboruri
iluzia îmi ține loc de pâine
doar aer, doar lumină, doar cuvinte
să-mi strecurați în apa de băut-
un drept firesc la supraviețuire
să nu mai am nevoie de trecut
si-atat ne dor aceste zboruri care
RăspundețiȘtergerenu sunt decat caderi fara de rost,
esti fericita, sufletul nu doare
cand te gandesti ca nu-ti sunt ce ti-am fost ?
chiar daca azi nu e decat parere
si ieri putea sa fie dor etern,
am sa iti las intreaga mea avere,
cand mari zapezi pe inimi se astern:
e visul meu crescut in ierni haine,
un vis de libertate, absolut,
si de va fi ca sa-l impart cu tine
nu vom avea nevoie de trecut